VARIAȚIUNI PE O TEMĂ ROCOCO – O CAPODOPERĂ CU O ISTORIE PUȚIN CUNOSCUTĂ

Variațiunile pe o temă Rococo op. 33 ale genialului compozitor rus Piotr Ilici Ceaikovski aduce sunetul violoncelului cutremurător de aproape de vocea umană.

Lucrarea, care va fi interpretată de Orchestra Română de Tineret, sub bagheta dirijorului Cristian Mandeal, a fost scrisă în anii 1876 și 1877 și dedicată violoncelistului german Wilhelm Fizenhagen, care va contribui decisiv la forma finală a lucrării. Aceasta nu este o piesă propriu-zis rococo, ci creată în acest stil, cu toată admirația autorului pentru clasicismul vienez și, în special, pentru opera lui Wolfgang Amadeus Mozart.

Piesa, făcută pentru violoncel și orchestră, amintește de divertismentele muzicale ale secolului al XVIII-lea și a apărut imediat după fantezia simfonică Francesca da Rimini.

Variațiunile pe o temă Rococo – premiera

Variațiunile au avut premiera la Moscova, la 30 noiembrie 1877, avându-l ca dirijor pe Nikolai Rubinstein, fondator și director al Conservatorului moscovit, unde Fizenhagen era solist. De altfel, celebra instituție va purta, peste ani, numele lui Ceaikovski. Lucrarea este compusă dintr-o temă și opt variații – șapte în versiunea Fitzenhagen – și durează aproximativ 20 de minute. Dificultatea ei constă în formatul continuu și prelungit și dificultatea interpretativă pentru solist.

Criticul muzical Michael Steiberg aprecia că Fitzenhagen a intervenit considerabil chiar pe manuscrisul lui Ceaikovski, cu îngăduința acestuia. După un timp, nu a mai fost sigur că a făcut bine dându-i permisiunea acestor schimbări. Unsprezece ani mai târziu, unul dintre elevii lui Fitzenhagen, Anatoliy Brandukov, relata un incident în legătură cu acest aspect. În timpul unei vizite pe care i-a făcut-o lui Ceaikovski, acesta era foarte supărat și arăta ca și cum ar fi fost bolnav. Când l-a întrebat ce este cu el, compozitorul, îndreptându-se către birou, i-a spus: “Fitzenhagen a fost aici. Uite ce a făcut cu compoziția mea ! Totul a fost schimbat !”. Când l-a întrebat ce decizie va lua în legătură cu compoziția, acesta a adăugat: “Diavolul să o ia ! Să rămână așa!”.

Variațiunile au fost interpretate exclusive în această variantă până când violoncelistul rus Victor Kubatsky a început propria cercetare a piesei. Când a supus manuscrisul la razele X, a decoperit imprimat textul lui Ceaikovski. Ca urmare, versiunea originală a fost publicată și apoi înregistrată. Cu toate acestea, majoritatea violoniștilor folosesc încă varianta predecesorului lor. Spre final, în mod surprinzător, violoncelul capătă, ca prin farmec, o voce umană, vibrantă și de o uluitoare încărcătură emoțională.

18 iulie – Lirism și virtuozitate – Orchestra Română de Tineret, dirijor Cristian Mandeal, solist Ștefan Cazacu – violoncel

Lasă un răspuns