Compozitorul Béla Viktor János Bartók, genialul compositor și pianist maghiar, este cel care a scris cele mai frumoase prelucrări din folclorul românesc.
În 1909, Bartók,
împreună cu Zoltan Kodály, a început turnee în sate din Ungaria şi Romania pentru a colecta şi conserva muzica tradiţională. În aceste călătorii, care s-au prelungit până în 1913, a adunat peste 6.000 de melodii şi cântece folclorice, multe dintre ele necunoscute publicului.
Ulterior, marele compozitor a transcris cântecele şi le-a înregistrat. Pe baza acestui material, Bartók a compus, în anul 1915, lucrarea simfonică “Dansuri populare româneşti”.
“Dansurile românești”
sunt o suită piese scurte, având la bază melodii transilvănene pentru vioară.
Prima dintre ele se numește “Jocul cu bâta”, a fost culeasă din actualul sat Voiniceni, din județul Mureș și este catalogată energică și veselă.
Cea de-a doua suită este “Brâul”, culeasă din Igriș, județul Timiș și este pe un ritm considerat voios.
A treia suită se numește “Pe loc”, are aceeași origine și este un joc lent, cu pași mărunți. Seamănă cu muzica de cimpoi.
Cea de-a patra suită este “Buciumeana”,
un dans din Bucium, județul Alba, grațios cu o melodie sobră.
Următoarea suită se numește “Poarga românească”, un dans vechi, asemănător cu polka, preluat de un etnolog din Beiuș, județul Bihor, aproape de granița cu Ungaria. Dansul este rapid și plin de viață.
Ultima dintre suite se numește “Mărunțel”
și este un dans cu pași rapizi și mișcări scurte. Prima melodie este culeasă din orașul Beiuș, iar a doua din satul Neagra, județul Mureș.
Prietenia strânsă dintre două genii ale muzicii, Béla Bartok și George Enescu este binecunoscută. În 1924, Societatea Compozitorilor Români organizează un concert dedicat aproape în întregime operelor lui Bartók. Cu această ocazie, Enescu cântă, acompaniat la pian de Bartók însuşi, Sonata a II-a pentru vioară şi pian a acestuia. Doi ani mai târziu, compozitorul maghiar revine la Bucureşti ca pianist solist în propria “Rapsodie pentru pian şi orchestră” – lucrare de debut – dar stârneşte interes şi prin alte două opus-uri pianistice ale sale, expresionistul „Allegro barbaro” şi „Dansurile româneşti”, oferite ca supliment în acelaşi concert.
În semn de omagiu, liceul cu predare în limba maghiară din Timișoara îi poartă numele. În acelaști timp, o stea de pe Aleea Muzicienilor din Fața Filarmonicii “Banatul” îi este dedicată.
Pentru a fi la curent cu toate noutățile urmăriți-ne și pe:
🌐 www.lanto.ro
Instagram: https://goo.gl/gE2oD5
Youtube: https://goo.gl/Bpna2G
Twitter: https://goo.gl/CgZKVz
Photo credit: gettyimages