CONCERTUL NR. 1 PENTRU PIAN ȘI ORCHESTRĂ, DEDICAT DE BEETHOVEN UNEI FRUMOASE CONTESE

Celebrul compozitor Ludwig van Beethoven a compus și dedicat Concertul nr. 1 pentru pian și orchestră uneia dintre elevele sale, frumoasa contesă Anna Louise Barbara Keglević.

Concertul, care va fi oferit iubitorilor de muzică de Orchestra Română de Tineret, dirijată de Cristian Mandeal, a fost compus între 1796-1797 și a fost dedicat uneia dintre ficele contesei maghiare de Keglevics. Începând cu premiera de la Praga, Beethoven l-a interpretat cu mult success în diferite turnee prin orașele germane. Publicul praghez a primit concertul cu căldură, dar și cu surprindere, pentru că se aștepta să asiste la ceea ce promitea Beethoven: o revoluție în muzică, schimbări esențiale în concepția componistică. Ca și primele sale lucrări, și acest concert poartă încă o influență mozartiană. Mozart a adus concertul instrumental la un stadiu înfloritor, datorită unor noi raporturi între solist și orchestră și a multor inovații îndrăznețe, pe care numai un geniu putea să le descopere. Așa se face că, la concertul lui Beethoven, solistul nu își face intrarea cu tema principală, ci cu o idee nouă, neauzită în expoziția orchestrală. Cu tot relativul său conservatorism în această lucrare, ea este primită și astăzi cu încântare și bucurie de către spectatori.

Cât despre cea care a inspirat această lucrare, este cel mai frumos occupant al Palatului Keglevich din secolele XVIII-XIX. Ana Louise Barbara Keglevich, numită și Babetta (1780-1813), era fiica lui Carl Keglevich și a lui Catherine Zichy. Părinții i-au oferit lecții private cu Ludwig van Beethoven, la Viena și la Bratislava. Uriașul compozitor a mai scris pentru ea și câteva sonate. Pe când era la Bratislava, a compus Sonata pentru pian nr. 4 în E-flat major, op. 7, Concertul de pian nr.1 în C major, Op. 15, dar și câteva alte lucrări. De asemenea, Beethoven a susținut câteva concerte la Palatul Keglevich.

Recunoscut drept unul dintre cei mai mari compozitori din istoria muzicii, Ludwig van Beethoven (n. 16 decembrie 1770, Bonn – d. 26 martie 1827, Viena), marchează tranziția dintre perioadele clasică și romantic. El a lăsat posterității opere nemuritoare, printer care nouă simfonii (a 3-a Eroica, a 5-a a Destinului, a 6-a Pastorala, a 9-a cu finalul Odă bucuriei pe versuri de Friedrich von Schiller, adoptată ca imn oficial al Uniunii Europene), cinci concerte pentru pian și orchestra (remarcabile sunt al 4-lea și al 5-lea, Imperialul), un concert pentru vioară și orchestră, Missa solemnis, 32 de Sonate pentru pian printer care a 8-a Patetica, a 14-a Sonata Lunii, a 23-a Appasionata). Totodată, a scris Sonate pentru vioară și pian (cea mai cunoscută intitulată Kreutzer), 16 cvartete pentru coarde și Opera Fidelio.

Lasă un răspuns